joi, 1 octombrie 2015

Ziua 6 Singapore last day

Avand in vedere ca reusisem sa bifam tot ce ne propusesem in zilele anterioare, ne-am trezit putin mai tarziu.

Dupa micul dejun, la sugestia unui amic am incercat Sentosa island. Un fel de Disneyland in care ai tot felul de distractii pentru copii dar si cel mai mare cazino, distractie pentru oameni mari.

Ajunsi acolo ne-am plimbat pe insula care era impartita in mai multe zone, zona de plaje, zone de cumparaturi si distractii si partea de hoteluri.

Evident ca am fost doar in primele 2. Initial am dat o tura sa vedem ce posibilitati sunt si ne-am oprit asupra a 3 locuri.

Hard Rock cafe, care pe langa cafenea avea si un Rock shop din pacate doar cu tricouri in mare parte roz, Hard Rock hotel cu zona de piscine si o zona foarte mare unde probabil se tin concerte. E prima oara cand vedem asta pana acum fiind obisnuiti sa vedem doar cafeneaua.

Apoi am fost la un magazin de dulciuri, bomboane, ciocolata unde era un fel de rai pentru copii si un iad pentru parinti. Puteai sa cumperi M&M, Hersheys, Pez sub diverse forme, cel mai mult imi placeau sloganele de peretii lor cum ar fi "Please don't destory earth, it's the only place where there is chocolate".

Ultima oprire a fost in fata intrarii la studiourile Universal, care nu sunt studiouri ci defapt un parc de distractii dar pentru ca am fusesem deja la LA am zis ca nu putem rata o poza si aici.

De aici am zis sa luam monorailul si sa mergem in partea cealalta a insulei unde erau plajele si beach barul. Nu va imaginati ca plajele ar fi fost create altfel decat artificial, adica au carat nisipul acolo. In orice caz, aveai standarde inalte, plajele erau ok desi daca as avea alternative nu m-as duce acolo pentru ca nisipul nu era chiar fin iar apa ca la Marea Neagra. Trebuie sa mentionez ca aveau puse plase ca sa filtreze apa ce ajungea la plaje, probabil de aceea nu prea erau nici alge.

Pe plaja am stat cam 30 min timp in care ne gandeam ce sa mai facem. Vazusem o reclama pe strada la Everest si am zis sa mergem. Am gasit un mall am luat bilete si asta a fost. Am fost amuzant cand am intrebat daca filmul are subtitrare in engleza, tipul de la casa de bilete s-a uitat putin ciudat si mi-a raspuns ca filmul este in engleza :).

La ei ca peste tot, acelasi scenariu, reclame multe dar calitatea sunetului si a imaginilor impecabila. Scaunele, de asemenea, excelente. Pt 30 ron, a fost foarte bine.

De la film ne-am dus acasa, am facut bagajele si ne-am pregatit de aventura indoneziana cu prima oprire la Yogyakarta.

Ziua 5 Singapore

Si dupa 5 zile smogul facea ravagii. Nici nu mai stim cum arata norii. La stiri spuneau ca nu au avut niciodata asa probleme. Trag concluzia ca suntem noi putin ghimionisti, totusi in sinea mea ma bucur ca dupa 4 zile in sezonul ploios ne-a plouat doar 1 data, asa ca-mi revine putin moralul la cote mai bune. Nici caldura nu s-a schimbat, am dezvoltat noi praguri de temperatura umezeala, asa ca acum cand o sa-l mai aud pe Busu zicand ca ITU e peste 80 de unitati o sa ma gandesc ca aici a fost mult mai rau.

Revenind la ziua 2, am plecat in jur de 9 cu planuri mari. Desi avusesem o zi anterioara buna, am reusit sa vedem destul fara sa alergam si in conditiile in care am "intrat in traseu" la 14.30, astazi nu era clar cat de mult aveam de mers. Ca o paranteza zilnic am mers undeva in jur de 20km pe jos.

Prima oprire a fost Little India pe care nu reusisem sa o vedem cu o zi inainte. La fel de organizata ca si zona malay, arhitectura caselor era similara si ele erau la fel de ingrijite. Totusi se vedea ca oamenii erau ceva mai saraci si era ceva mai multa mizerie si delasare. In acest cartier  traiesc in special indieni, pakistanezi si persoane din Sri Lanka, venite sa munceasca in constructii in Singapore cu contracte pe 2 ani. Altfel, acelasi tipar, doar restaurantele si magazinele lor, scris mai ales in hindi samd. Aici am vizitat si primul templu hindus. Nu pot sa enumar prea multe lucruri despre el decat ca la fel ca la budisti si musulmani trebuie sa te descalti la intrare, au un ritual de citire a unor rugaciuni ce seamana cu citittul acatistelor, diversele zeitati la care se inchina sunt foarte colorate si cu infatisari care uneori par ciudate, la fiecare zeitate era un barbat, un fel de preot, care spunea o rugaciune si oferea ofrande. Pentru ca nu am avut initiativa sa studiem inainte am fost doar sa observam cum hindusii se roaga si nu am putut intelege in detaliu ce faceau acolo. Ce nu ne-a placut insa a fost faptul ca desi acesta era un lacas de cult, nu prea era liniste, poate si pentru ca era cel mai mare templu hindus din Singapore.

De la templu, mergand tot aiurea pe strazi si stradute ca sa vedem cum traiesc localnicii, am vrut sa ajungem intr-un parc. Ziceam in postul anterior ca, englezii au avut grija sa-si construiasca si locurile lor selecte cu case fitoase si impunatoare. Intr-unul din aceste locuri am vrut sa mergem dar din pacate primul ministru singaporez il foloseste din cand in cand asa ca parcul nu era deschis publicului.

Pana sa ajungem la parc, pe drum, am trecut pe langa o biserica catolica. Initial am zis si ce e cu asta? Pai treaba era ca aceasta biserica apartinea comunitatii catolice indiene, asa am invatat ca indienii, sunt si catolici, cel putin o parte dintre cei din Singapore.

Revenind, de la parc, am luat un autobuz pentru a merge in Chinatown. Nu aveam de unde sa luam bilet decat de la sofer care, atentie, nu dadea rest, noi neavand marunt suficient, am fost ajutati de sofer care a rugat pasagerii sa ne scape din incurcatura, iar imediat 2 persoane au venit sa ne schimbe bani. Mi s-a parut un gest frumos si care arata valorile dupa care se ghideaza Singaporezii, ar putea suna cam mult dar asta e impresia lasata.

Ajunsi in Chinatown vizita a fost putin diferita pentru ca ne asteptam sa gasim iar o gramada de tarabe cu marfuri copiate ca la KL insa am avut surpriza sa gasim o gramada de elemente si suveniruri legate de cultura chinezeasca (sucuri, siropuri, ceaiuri, betigase parfumate, imbracaminte). Nici macar o taraba nu am vazut cu "fake-uri". Apoi am continuat pe strazile care si aici urmareau acelasi tipar ca in precedentele doua zone doar ca era scris in chineza. O alta diferenta era ca erau multe cladiri de birouri si zgarie nori iar cartierul chinezesc in sine era mare aratand ca in Singapore, comunitatea chinezeasca ramane cea mai numeroasa.

Ultima oprire inainte de a parasi zona culturala a fost la un templu budist. Multa liniste si pace si mai ales explicatii in engleza. A fost usor sa identificam si sa intelegem astfel elementele si motivele cu care era decorat templul. Asa am descoperit ca dragonii sunt invocati pentru ca se crede ca aduc ploaia si astfel pamantul da roade, leii pazesc templul de rele iar pasarea Phoenix, aduce linistea si pacea spirituala. O experienta foarte interesanta!

Dupa ce am incheiat turul cultural am zis sa trecem la modernism si ne-am indreptat spre Marina Bay care cu tot smogul pe care trebuia sa-l suportam, este impresionant. Hotelul Marina Sands si zgarie norii din jur arata bine de tot! Am fost in destule locuri incat sa nu ma mai emotionez la zgarie nori si hoteluri dar zona era pur si simplu impresionanta.

Hotelul este ca o barca sprijinta pe 3 piloni foarte inalti iar interiorul pe langa faptul ca este luxos are un design incredibil de placut ochiului, nu este plin de imitatii de auriu ci mai degraba de esente calde de lemn. Am fi vrut sa urcam pe acoperisul hotelului de unde probabil ca orasul se vedea frumos dar  cu smogul ala.......

De la hotel am dat inconjurul "bay-ului" pentru a vedea circuitul de formula 1 unde in urma cu 8 zile se desfasurase MP de la Singapore, al doilea circuit de strada dupa cel de la Monte Carlo, baietii inca stangeau tribunele asa ca am putut sa ne plimbam in voie chiar pe circuit. De acolo ne-am dus la Theaters by the Bay, o zona de concerte cu un design de asemenea in ton cu zona, modernist/avantgardist.

Am incheiat ziua pe Orchard Rd, o strada plina de mall-uri cu de toate care nu impresiona cu nimic in afara de numarul mare de malluri si magazine.

miercuri, 30 septembrie 2015

Ziua 4 Kuala Lumpur - Singapore

Ziua despartirii de KL a sosit. Cu noaptea-n cap si putin tristi plecam repede de la hotel la 7 dimineata ca sa ajungem la gara de unde luam autocarul spre Singapore. Am facut 10 min pe jos pana la gara si apoi am asteptat. Intre timp ne-am luat si un mic dejun pentru ca pe cel de la hotel l-am ratat fiindca am plecat prea devreme.

Autocarul a sosit la timp, am avut locuri pe primul rand in spatele soferului, in niste scaune comfortabile si care erau dotate cu priza. Biletul a costat 20$.

Ne asteptau aproximativ 6 ore de calatorie cu tot cu pauze si trecerea frontierei cu Singapore asa ca m-am pus pe scris ultimile aventuri. Drumul a fost comfortabil, timpul a trecut repede. Ajunsi la granita ne-au dat jos pentru controlul pasapoartelor, initial la Malezieni nu am luat bagajele cu noi iar mai apoi in Singapore ne-au cerut sa verifice si bagajele. Totul a descurs repede, usor si organizat. O singura chestie ne-a deranjat putin, Singaporezii ne-au dat o hartie pe care s-o inmanam politistului de frontiera la iesirea din tara. Deci dupa ce ca trebuie sa avem grija de pasapoarte si bani a trebuit sa avem grija si de aia.

De la granita am ajuns imediat in oras, autocarul lasandu-ne la 10 minute de mers pe jos de hotel. Singapore ne-a uimit instant, diferenta vizibila de bunastare, civilizatie si ordine era destul de mare fata de Malaezia.

Dupa cazare am luat o harta si am inceput sa vizitam orasul/stat. Prima oprire fiind hotelul Raffles. Ca sa explic ce e cu el trebuie sa explic, pe scurt, putina istorie a acestui stat. La un moment dat, englezii, intuind pozitionarea geografica a acestei mici asezari au decis sa vina si sa-si creeze un port aici astfel ca undeva pe la 1800 au trimis niste emisari sa faca putina ordine. Domnul Raffles fiins cel mai proieminent dintre ei, a sesizat ca aici erau 3 culturi care trebuiau organizate: malay, chinezi si indieni. Asa ca s-a pus pe organizat fiecare cultura intr-o anumita zona a orasului unde oamenii aveau tot ce le trebuia de acasa, magazine, temple samd.

Dupa organizare, pentru ca avea nevoie sa dezvolte orasul a primit imigranti, in special chinezi. Acum nu va imaginati ca nu a dezvoltat si zone exclusiviste pentru elita engleza cum ar fi de exemplu acest hotel.

Hotelul in sine este superb conservat si are o arhitectura placuta ochiului european, are 2 gradini interioare, galerii de cumparaturi pe unde te poti plimba in voie. E incredibil cum a rezistat in fata valului modernist din jur.

De la hotel am plecat la masa unde am avut prima revelatie, e plin de malluri care sunt mari, 3-4 nivele si pe deasupra interconectate intre ele. Poti sa mergi mult si bine pe sub oras fara sa iti dai seama si la fel ca la KL toate brandurile sunt aici, fiecare mall are un multiplex si sunt si cateva IMAX-uri.

Nu va dau detalii despre mese pentru ca e destul de clar, mancam zilnic o combinatie de orez/noodelsi cu pui sau legume/vita si uneori porc cu diverse variatiuni de condimente foarte picante si picante. Ce-mi place pana acum e ca am reusit sa ne obisnuim cat de cat cu "picant-ul" si ca au o patiserie similara cu a noastra dar cam de 3-4 ori mai variata.

Dupa ce am terminat cu masa de pranz am revenit la Raffles hotel pentru alte cateva poze iar apoi ne-am indreptat in zona locuita de malaezieni. Ca si la Kuala Lumpur zona era linistita insa ceva mai moderna si mai curata. Eram cam singuri pe strada, asa ca ne-am plimbat aiurea pe strazi si am tras cateva poze la casele frumos conservate/renovate.

De aici am incercat sa mergem in Little India doar ca a inceput ploaia si astfel am fost nevoiti sa revenim la hotel. Cand zic ploaie, nu ma refer la ploaie belgiano/londoneza ci la o ploaie puternica de vara in stil bucurestean. Desi in toate zilele am avut pelerine si protectii la noi evident ca in acea dupa amiaza nu am avut. Nu va apucati inca sa radeti de noi ca ne-am udat, am avut mare noroc ca aici e plin de arcade sau copertine si astfel te poti adapostii usor. De fapt parterul fiecarei cladiri e mai ingust decat nivelurile superioare, creand ca un tunel pietonal sau o insiruire de prispe. Probabil englezii au creat acest sistem sa se fereasca de caldura si soare.

Prima zi de Singapore a fost cool. Tehnologie, modernism, ordine si reguli clare si stricte. Are un aer european cu multe influente asiatice. Imaginati-va un fel de Pipera plina de corporatisti, cam cat Bucurestiul de mare unde totul este curat, asezat si ordonat.

Ce m-a uimit e ca desi un Golf costa 80k $, taxele fiind uriase pt ca spatiul e mic si nu vor ca toata lumea sa aiba masina, am vazut multe Ferrari-uri, Bentley-uri si masini foarte foarte scumpe.

Gata cu prima zi de Singapore!

marți, 29 septembrie 2015

Ziua 3 last part in Kuala Lumpur

Ultima zi aici....... Ai sentimentul ala nasol ca nu le-ai facut pe toate, ca ai uitat ceva.....

Am uitat sa va povestesc ca ieri am fost la gara sa ne luam biletele de tren catre Singapore asa cum planuisem. La gara am descoperit ca nu mai sunt bilete pentru acel tren, asa ca in acel moment aveam 2 mari probleme:

Nu mai aveam cazare la Kuala Lumpur pentru ca trebuia sa luam trenul spre Singapore si fiind un drum de 8 ore, pe durata noptii, nu mai aveam nevoie de cazare, insa se pare ca alesesem o varianta prea populara.

Evident ca nu mai aveam nici varianta de rezerva pentru transport pana acolo.

Traim in era internetului asa ca am mers la Starbucks, am luat o prajitura si le-am folosit internetul ca sa gasim solutii. In final am mai luat o noapte de cazare iar luni am mers cu autocarul la Singapore. De obicei prefer sa platesc mai mult pe un serviciu ca sa castig timp si comfort insa de data asta diferenta de pret era de 6 ori mai mare intre a merge cu avionul sau a mai ramane o noapte.

Acum, ca sa revin la ultima zi in Kuala Lumpur, am pus pe lista lucrurile pe care nu le facusem in zilele precedente. Am inceput cu Petronas towers unde ne-a placut turul, ghidul si turnurile in sine dar cam atat pentru ca din cauza smogului nu am vazut prea departe pe geam, pacat, dar asta e.

De la turnuri  am plecat catre inima orasului si a culturii malaeziene. Un cartier 100% de malaezieni, care traiesc in casute modeste de lemn, linistiti si calmi intr-un mega contrast cu ce se intampla in centrul orasului. Am vazut multa simplitate, liniste, oameni politicosi si dragutzi, o puritate data de bun simt si saracie. Mitocan devii, nu te nasti!

Dupa aceste momente de pace sufleteasca am revenit la societatea consumerista dominata de telefoane de 800 euro, mergand intr-un mall pentru a vedea si aceasta parte. Am descoperit ca, asa cum am mai zis, au toate brandurile posibile, semn ca turistii si clasa bogata cumpara mult. In mall am facut ce ne place mai mult. I-am observat pe localnicii mai instariti cum se comporta, a fost interesant. Sunt mai calmi, stau mult mai mult cu telefoanele lor mari in mana (domina branduri ca Nokia, Lenovo, Huawei, Oppo) iar la cumparaturi nu iau neeaparat lucrurile scumpe si nu par sa epateze.

Dupa mall, aveam in plan sa mergem la templul budist din KL. Fiind mai greu accesibil am luat taxiul si am ajuns acolo imediat. Incepuse sa ploua marunt, ne-am echipat si am inceput vizita. Templul Thean Hou este impresionant, fiind si primul templu budist a fost important sa vedem ceva de "calitate". Era plin de nunti asa ca inainte de a vizita templul am observat cateva din ritualul de nunta al chinezilor (templul a fost ridicat de comunitatea chineza din KL) care e mult mai simplu si modest in comparatie cu al nostru. Apoi am dat o tura pe afara, am observat detaliile si am mers sa aruncam o privire si la interior. Ne-a placut mult, neasteptat pentru noi, am zabovit cam 1h acolo si nu am simtit cand a trecut. Cert e ca ne-am dat seama ca a fost o idee excelenta sa-l vizitam.

Last but not least, trebuia sa ajungem iar la Central Market pt ca Alina vroia sa cumpere niste suveniruri si cum zisesem mai devreme era relativ greu datorita pozitionarii templului. Am luat-o la pas si pana la urma un taximetrist ne-a pescuit de pe drum. Nu a vrut sa puna aparatul si noi i-am zis ca ii dam 10 ringgiti, a facut nazuri, a vrut sa negocieze dar Alina a fost ferma, vrei sau pleaca. Deh, romani, obisnuiti cu smenarii de la aeroport si Gara de Nord era greu sa ne pacaleasca.

Pana la urma ne-a luat si ne-a dus la destinatie. In momentul in care am vrut sa platim Alina nu avea o hartie de 10 ci una de 20 si noi ne-am temut ca nu ne da rest, cand Alina i-a intins banii soferul a dat sa-i ia dar Alina i-a tras inapoi atragandu-i atentia sa ne dea rest si sa nu se joace. A inceput sa indruge ceva in malay si pana la urma ne-a dat restul si a plecat. Daca nu am fi trait in Ro si nu am fi vazut o astfel de atitudine aproape ca ne-am fi speriat. O experienta buna, sfatul meu daca veniti aici, primit de la un prieten, fiti fermi, nu va speriati, fiti politicosi iar cand negociati oferiti 1/5 din suma ceruta apoi cadeti la intelegere la 1/4. Trebuie sa castige si ei ceva :).

Asta a fost KL si Malaezia, o experienta excelenta de vacanta, care ne-a pus putin la incercare abilitatile de calatorie. Este un popor care se aseamana mult cu noi, dar pare mai tolerant si mai muncitor. Si ei ca si noi s-au modernizat prea repede si asta nu i-a ajutat pentru ca nu au asimilat corect "civilizatia", guvernul lor a inteles ca infrastructura este motorul economiei si de asta au autostrazi si infrastructura feroviara peste ale noastre. Este un mix de religii si popoare unde cam toti vorbesc engleza dar cu o lipsa de identitate nationala. Recomand Kuala Lumpur celor care nu au fost in Asia ca poarta de intrare.

luni, 28 septembrie 2015

Ziua 2 Kuala Lumpur

Intuiam ca in ziua 2 trezirea nu va fi usoara, oboseala acumulata impreuna cu diferenta de fus orar (+5 ore fata de Bucuresti) si-au spus cuvantul astfel ca involuntar ne-am trezit la 10.45, asta si pentru ca nu ne-am sincronizat corect ceasurile si deci alarma nu a sunat :).

Dupa dezmeticirea rapida, am verificat programul si am iesit pe usa, asta nu inainte sa aruncam o privire pe geam, unde, pentru prima data am vazut ce inseamna poluarea si smogul cu adevarat. Blocurile pe care le vazusem fara probleme cu o seara inainte acum erau complet in ceata.

Mult mai eficienti de data asta pentru ca deja stiam cum sa folosim transportul in comun, ne-am indreptat spre una din moscheile reprezentative ale orasului (80%, din populatie este musulmana). Ajunsi acolo descoperim ca  moscheea era inchisa si ca aveam aproximativ 2h sa vizitam altceva intre timp. V-am zis ca era cald? Dap, era cald iar :). Asta imi dadea oaresce probleme de orientare si imi cam taia avantul de a lua decizii, imi venea doar sa lancezesc. Dupa momentul de "cumpana" o luam rapid spre Merdeka, piata in care malaezienii si-au declarat independenta. Piata in sine are 1 monument important, stalpul pe care este arborat steagul Malaeziei despre care ei spun ca ar fi cel mai inalt din lume. In rest, o forma dreptunghica in care jumatate este un fost teren de circket iar cealalta jumatate o strada cu 3 benzi pe sens (malaezienii fiind fosta colonie britanica conduc pe partea "cealalta") inchisa circulatiei. Din piata se vede si frumoasa moschee la care am vrut sa intrm mai inainte.

Dupa ce ne-am racorit putin am zis ca putem continua trendul si ne-am dus in gradina botanica. Pe drum am fost opriti de un grup de indieni?? Care isi doreau o poza cu noi, intzelesesem deja ca asta o sa ne astepte pe aici, oamenii fiind fascinati de europeni.

Gradina botanica foarte mare si frumos aranjata, cu plante din SE Asiei, cuprindea si cel mai mare parc de pasari de toate tipurile din zona pe care insa am decis sa nu il vizitam preferand plimbarea prin parc. La fiecare apropiere de o apa aproape ca ne sufocam de cald, e o senzatie pe care pana acum nu am trait-o decat la sauna.

Dupa plimbarea prin gradina botanica, in care nu era nimeni in afara de noi si alti cativa turisti, semn ca era foarte cald afara, ne-am intors la moschee s-o vizitam. Fusesem deja la Istambul deci stiam ce ne asteapta, Kuala Lumpur este insa cam la 9000 km distanta asa ca elementul surpriza era acolo. Ritualul e clasic, 45 de grade cu umiditate mare iar tu trebuie sa te acoperi complet daca esti femeie si aproape complet ca barbat. Moscheea avea toate asezarile clasice pentru rugaciune, femei, spalat pe picioare, nimic special. Nu este foarte mare si nici nu este decorata ca cele de la Istambul, asta atat cat am putut vedea, nu am putut intra in ea deoarece era interzis pentru non-musulmani si am decis sa respectam asta.

Eu personal am fost putin dezamagit dar mereu sunt de parere ca e bine sa incerci si sa traiesti experiente decat sa iti para rau ca nu ai facut-o. Am vrut sa vad cum arata o moschee la mare distanta de Mecca, nu imi pare rau ca am incercat.

De la moschee urmatoarea atractie a fost Chinatown care este un mix de tarabe cu produse original copiate, totul se negociaza iar aici gasesti orice vrei: haine, ceasuri, telefoane, casti, genti...... Am apreciat ca le place sa negocieze si ca nu sunt insistenti, daca ii refuzi politicos te lasa in pace, spre deosebire de turcii din Grand Bazar care sunt mult mai agresivi. Din nou, ce bine ca am trait in Romania, spre deosebore de vestici sau americani, intuim repede valoarea produselor si putem negocia corect.

In plus fata de magazine zona are si bodegi unde ti se gateste in fata cam cum e pe Dealul Negru la celebrele tarabe cu mici insa acolo e curatenie....... Ne-am plimbat si am observat, e o experienta care trebuie incercata. Apropo de asta, acum aproximativ 2 luni, in aceasta zona, Jalan Petaling, a fost un atentat cu bomba, e o zona extrem de aglomerata si numai buna de un astfel de scenariu care sa puna turistii pe fuga. Dar nu va speriati, acum zona era patrulata de cateva zeci de politisti ca urmare a evenimentelor recente.

Ca sa continuam in acelasi spirit am mers in alta zona recunoscuta pentru street food unde comunitatile importante din Malaezia au bodegi/restaurante cu mancare f buna dar nu as fi la fel de convins despre curatenie. Oricum trebuie mers in zona pentru ca este un spectacol si o experienta adevarata.

Dupa aceea am revenit la cazare nu inainte de a mai trece 1 data prin zona de super magazine asta pentru ca seara, datorita luminilor si luxului, m-am simtit ca la Las Vegas.

Asta a fost ziua 2, caldura inca ne facea probleme dar ne obisnuisem deja cu banii, oamenii si transportul in comun.

Ziua 1 continuare Kuala Lumpur

Dupa cum povesteam in postarea precedenta, ajunsi la gara centrala urmatoarea destinatie era cazarea. Primul pas era sa schimbam niste bani asa ca am cautat o casa de schimb valutar pe care  am gasit-o repede in mall-ul care era lipit de gara. Imi instalasem pe telefon o aplicatie de curs valutar ca sa stiu aproximativ care este cursul.

Dupa ce am rezolvat cu schimbatul banilor am facut rost de o harta (m-a costat 10 euro centi pe care i-am donat tipului de la punctul de informare turistica din gara, aburindu-l ca aia e moneda noastra nationala, el cerandu-mi in schimbul hartii "a coin in your national currency") iar apoi ne-am orientat repede catre cazare. Ajunsi acolo (cu greu pentru ca pare ca Kuala Lumpur e un oras facut pe alocuri doar pentru masini deci fara trotuare - experienta americana m-a ajutat :) ) cu un transport in comun impecabil, punctual dar nu neeaparat rapid, am discutat cu gazda noastra pe whatsup care ne-a rugat sa mai intarziem o ora pt ca apartamentul nu era gata asa ca am mers sa mancam intr-un alt mall langa cazare.

Ne-am luat cazarea in primire la ora stabilita, o garsoniera de 40m2 la etajul 19 al unui complex rezidential, foarte dragut si modern aranjat. Cel mai frumos aspect al apartamentului era privelistea impresionanta asupra centrului orasului (dupa cum s-a vazut si pe facebook). Pe deasupra compexul rezidential avea la etajul 37 un " infinity pool" de unde beneficiam de o vedere ce-ti taia respiratia asupra orasului.

De la cazare am pornit sa descoperim orasul bazandu-ne pe programul facut in prealabil dar si pe sugestiile gazdei noastre. Am inceput cu turnurile Petronas, simbolul orasului. Pe drum observam cum lumea se uita la noi cam cum ne uitam noi romanii la studentii africani de la medicina, eram exotici pentru ei.

Ajunsi la turnuri le-am admirat, am tras cateva poze apoi am incercat sa intram dar din pacate nu mai erau bilete disponibile pentru vineri, asa ca am luat primele pe care le-am gasit, duminica la 10.

Iesiti din turnuri ne-am adus aminte brusc ca in Romania vara e suportabila chiar si cand e canicula, cu o umiditate de peste 90% si aproximaitv 32 de grade, transpiram doar respirand in Kuala Lumpur, iar asta a continuat pe parcursul sederii noastre acolo. Partea buna e ca oriunde intram (mall, taxi, moochee) aveau aer conditionat si asa ne puteam usca.

Incercand sa ne acomodam cu asta am luat un autobuz gratuit de langa turnuri cu scopul de a ajunge intr-o zona plina de magazine ale tuturor brandurilor, o zona foarte bine dezvoltata si moderna, un fel de Oxford street de la Londra doar ca de 2 ori mai luxoasa si mai moderna.

Impresionati de partea asta a orasului, unde am decis sa revenim intr-o seara ca s-o vedem luminata,  am luat-o la pas pe bulevarde si strazi mult mai apropiate de realitatea malaeziana trecand prin zone ca Little India, unde lumea gatea animale pe strada intr-o curatenie simiara cu cea de la Gara Basarab dinaintea construirii podului, apoi am trecut tangential si prin Chinatown unde era exact ca la noi in "europa" acum 15 ani, ajungand in cele din urma la "Central Market" un fel de "Sir" sau "IDM". Pe tot parcursul plimbarii am trait niste experiente/senzatii/mirosuri (de la diversele chestii gatite in jur) asa cum nu ma asteptam. Uneori mi-era frica pentru ca multa lume se uita la si dupa tine si nu stii daca doar sunt curiosi sau vor altceva, gatitul puilor pe strada pe cat e de neigienic si poate dezgustator pentru europeni este interesant de observat, gunoaiele si mizeria din Little India sunt pur si simplu frapante. Intr-un fel suntem putin norocosi pentru ca stim ce inseamna saracia, poate unii dintre voi au uitat mizeria din Ferentari de acum 10 ani samd. Daca m-as fi nascut la Zurich sau Munchen probabil as fi facut apoplexie din cauza saraciei si a mizeriei de pe aici care este intr-un contrast maxim cu zona vizitata mai devreme si cu zona centrala unde e plin de zgarie nori si modernism.

Din " Central Market" am mers acasa, asta dupa ce am luat cina cu alte bucate traditionale malaeziene bazate pe orez si condimente excelente la gust dar, alese la intampare pentru ca numele sunt dificil de tinut minte.

Ajunsi acasa Alina a vrut sa mergem la piscina unde am tras cateva poze excelente cu orasul vazut seara.

Asta a fost prima zi, cu impresii mixte, malaezienii sunt atat un mix de popoare cat si de religii, pare ca se tolereaza reciproc, vorbesc toti engleza si mereu ne zambesc si vor sa ne ajute. Unii dintre ei stiu unde e Romania, spre deosebire de noi care stim doar unde e Thailanda.

Desi Malaezia e dezvotata, fiind pentru prima data in Asia adaptarea e putin dificila si doar experientele din clatoriie anterioare ne-au ajutat sa fim relaxati pentru ca nu cunoastem banii (nu, nu au euro :) ), mancarea si cultura sunt complet diferite, clima e destul de dura, plata cu cardul e rara, taximetristii incearca sa te rupa de bani, iar daca nu stii sa negociezi pici de fraier. Folosesc o gramada de jmekerii si tertipuri pe care le vezi si acasa, de asta sunt fericit ca m-am nascut in Romania.

duminică, 27 septembrie 2015

Ziua 1 - Bruxelles Kuala Lumpur


Hehe, iata ca a venit momentul sa sharuiesc lucrurile interesante din vacanta pe care am inceput-o, s-ar putea sa fie de folos si altora.

O sa incep cu drumul pana la Kuala Lumpur. L-am facut cu Qatar Airways despre care stiam ca este 5 star airline company (in Europa doar Turkish Airlines are aceasta distinctie si care este maxima pentru calitatea serviciilor aeriene) de la Bruxelles pana la Doha (zbor de zi de 6 ore si 5 minute) apoi de la Doha la Kuala Lumpur ( zbor de noapte de 7 ore 35 min).

Avionul impecabil si nou, spatiul, mancarea si calitatea serviciilor de la Economy fiind cele mai bune pe care le-am intalnit pana acum. Nu am vazut personal mai amabil si dornic sa te ajute ca cel de pe Qatar. Se vede limpede ca este o concurenta acerba pe zborurile spre Asia intre companiile din Emirate (Qatar, Emirates, Etihad).

Imbarcarea a fost rapida si organizata, zborul in sine linistit, sistemul de entertainment de la bord, revista Chip si un somn de 2h mi-au fost parteneri pana la Doha.

La Doha a fost scurt, asta pentru ca escala a avut o durata de 1h50 iar noi am sosit cu 25 min intarziere, si foarte cald (ne-au transportat cu autobuzul in loc sa intram la burduf si asa am simtit cele 35 de grade la umbra lunii pentru ca soarele era apus deja) in rest aeroportul nou, mare, impunator.

Fara sa respiram prea mult aer qatarez ne-am suit in celalalt avion, cu mult mai multi europeni pe langa noi de data asta, avand cam acelasi program ca si la primul doar ca durerile de fund si spate se acutizau iar asta facea ca timpul sa treaca mai greu.

Ajunsi la Kuala Lumpur ne-am luat viza, bagajele si apoi trenul pana la gara centrala. Atat aeroportul, trenul cat si gara sunt putin din viitor si m-au facut sa ma simt ca si cum Romania e mult in spatele Maleziei, fapt confirmat ulterior si de un research pe net.

La gara insa a inceput aventura, prima impresie fiind ca am cazut intr-un talcioc cultural unde noi, 2 europeni eram aia exotici, in rest popoare si nationalitati de care am auzit doar la National Geographic.

Cu greu am reusit sa ne orientam in gara si sa mergem in directia buna spre cazarea de pe Airbnb. Partea buna, fiind fosta colonie engleza si inca parte a Commonwealth-ului, in Malaezia peste tot e scris in Malay si in Engleza, totusi am scos-o la capat.

In urmatoarea postare o sa dau detalii despre cazare si prima zi de KL.



Inainte de plecare




E o senzatie ciudata sa treci pe langa orasul natal si sa nu aterizezi acolo


Neymar e popular si aici, ne-a intampinat inca de la sosire.

joi, 17 septembrie 2015

Pregatiri pentru Malaezia, Singapore si Indonezia

Dupa foarte mult timp, mai exact 5 ani, am decis sa reutilizez acest mijloc de comunicare. Avand in vedere diferenta de fus orar si mai ales multele intrebari pe care le voi primi, cred ca e cel mai bun mijloc prin care pot impartasi experienta de acolo.

Ca o introducere in calatorie, acesta va fi traseul pe care ni l-am propus:

24.09
Bruxelles
Kuala Lumpur
25.09
Kuala Lumpur
1/2 zi
26.sep
Kuala Lumpur
1 zi
27.sep
Kuala Lumpur
1 zi - plecare seara
27.09 23:00 - 28.09 07:00
Kuala Lumpur
Singapore
28.sep
Singapore
1 3/4 zi
29.sep
Singapore
1 zi
30.sep
Singapore
1 zi
01.10 11:15 - 01.10 12:25
Singapore
Yogyakarta (vizitat Borobudur)
02.oct
Yogyakarta
03.oct
Yogyakarta
vizitat Prambanan
04.oct
Yogyakarta
05.oct
Yogyakarta
Mt. Bromo
06.oct
Mt.Bromo
07.oct
Mt.Bromo
Kuta (Bali)
08.oct
Bali
09.oct
Bali
10.oct
Bali
11.10 00:20 - 11.10 13:50
Bali
Bruxelles


Blogul ma ajuta sa tin si un jurnal al lucrurilor pe care le voi face pe acolo pe langa comunicarea cu voi.

Mi-am facut o lista pentru bagaj, am facut vaccinurile, pot spune ca suntem pregatiti pentru aceasta vacanta. Este prima data Asia, dar nu avem emotii, calatorim de mult timp si avem cat de cat experienta. Sunt sigur ca va fi senzational!