Ziua 14&15 - Last day de vacanta

Un mic Boeing 777-200 LR la LAX


3rd street promenade in Santa Monica



Santa Monica

Plaja din Santa Monica

Daaa, asta a fost ultima zi, chiar daca scriu acest post la 5 zile de cand s-a intamplat de acasa, tot imi aduc aminte perfect pentru ca experientele se uita greu :).

Pentru ca era duminica planuisem sa mergem la ocean, cu o zi inainte zisesera la meteo ca o sa ploua, noi am zic ca orice ar fi vom merge, asta ca sa vada si mama oceanul Pacific, bine, pana la urma e doar o intindere de apa, daca te duci la Marea Neagra e cam la fel. Corecta judecata, insa pontonul de la Santa Monica e superb si nu merita ratat.In timp ce ne indreptam catre Santa Monica am mai trecut 1 data prin beverly hills si north hollywood ca sa le vada si mama pentru ca ea nu apucase, am luat cateva strazi la rand si am mers incet pe ele apoi ne-am continuat drumul. Santa Monica semana cu Long Beach, diferenta ar fi ca mi s-a parut mai inghesuit, apropo de asta am auzit ca vara aici este foarte aglomerat. Dupa ce am rezolvat parcatul masinii care pentru 2h era free am mers spre faleza traversand Pacific Highway care face legatura intre Los Angeles si San Francisco pe toata coasta Pacificului. Se trece foarte dragut peste un pod in forma de arc inainte de a se ajunge la faleza. In principiu acasta este ca la noi, nu are insa tarabe sau magazinase si este deci mai lasta, in schimb are piste pentru biciclete si parcari foarte mari. Plaja in sine este cam de 2 ori mai lata decat cea de la Mamaia si are un nisip foarte fin si curat.Vantul batea foarte tare asa ca am zis sa mergem repede pe ponton, care se intinde cam 50m in mare, iar apoi sa ne intoarcem spre masina. Pe masura ce mergeam pe acest ponton atat pe stanga cat si pe dreapta erau mici tarabe pe roti unde diversi indivizi vindeau diverse lucruri, de la obiecte pictate pana la mancare si bauturi. Pontonul este facut dintr-un lemn masiv, are o lungime de aproximativ 500m si se incheie cu o zona superba unde poti viziona foarte bine oceanul si partea de coasta, au locuri speciale unde poti face poze foarte bune.Drumul de intoarcere l-am schimbat ca si mai devreme, am zis sa mergem pe 3rd street promenade care este defapt strada 3, inchisa complet circulatiei pe care te poti plimba in voie ca in orice oras vechi European, inclusiv la noi. Este plin de oameni, nu foarte multi turisti, zona este aglomerata mai mult de magazine decat de cafenele, sunt persoane care canta la chitara sau fac diferite jumbuslucuri ca sa castige un ban. Strada nu este foarte lunga, dar am remarcat cateva case de moda foarte scumpe si niste restaurante asemenea, pentru cineva care vine din Europa nu este mare lucru, defapt Long Beachul este celebru pentru plajele sale.

Intorsi la masina am propus sa mergem pe Mullholand Drive, o sosea destul de vestita prin SUA si prin Europa mai ales dupa filmul din 2001 care strabate un intreg lant muntos. Vroiam sa merg aici pentru ca stiam ca pot vedea de sus atat partea de Downtown LA cat si cea de Valley. Interesant este ca exista niste puncte de belvedere foarte bine gandite, cu parcare pentru masini si amenajate astfel incat sa vezi cat mai mult posibil atat pe o parte cat si pe cealalta. Am mers cam 10km pe aceasta sosea care seamana cu drumul de la Pitesti la Valcea doar ca e ceva mai ingust si mai prost, pe alocuri nu exista sosea ci doar pamant cu pietris dar nu este tragic, oricum merita, vederea e superba.

Am coborat destul de repede si am mers sa mancam, eram 16 dupa amiaza deja, noi plecasem pe la 10.30 de acasa si era timpul sa mancam alegand ca si la prima masa Zankou Chicken care este un restaurant patronat de niste armeni dar cu mancare libaneza, foarte bine facuta si destul de ieftina, oricum tinem cont si de faptul ca mancarea libaneza este foarte satioasa.

Cam asa a fost ziua aceasta, destul de intensa si lunga pentru o ultima zi de plimbar

Ziua de intoarcere, practic luni acolo, marti in Romania a fost mai scurta decat credeam. Am plecat pe un soare puternic, cu multe emotii si diverse scenarii legate de bagaje pentru ca stiam ca nu suntem in regula. Ajunsi la aeroport ne-am facut o ultima poza am mers cu inima stransa la cantar unde evident pe toate cele 6 bagaje depasisem greutatea admisa, ma rog, bine ca am trecut, ne-am luat la revedere de la prietenii nostri si apoi am mers la controlul de securitate care a fost normal, foarte strict.

Trecuti si de ala a urmat drumul spre casa, mult mai ordonata imbarcarea, chiar daca lumea se pusese la coada, imbarcarea s-a facut in ordine, pe randuri, de la coada spre botul avionului. Drum de 11h, am plecat drept e, cu 30 min de intarziere pentru ca un pasager nu s-a mai urcat in avion si a trebuit sa-i caute bagajul si sa-l dea jos, la Frankfurt, frig si ploaie, coafura rezista :)).Drumul pana la Frankfurt mi s-a parut mai scurt decat la dus, mancarea a fost ok, iar drumul de la Frankfurt la Buc a fost extrem de scurt, 2-3h in Europa acum mi se par f putine, ma exaspereaza in schimb statul din aeroport.

Cam asta a fost experienta mea americana, cu bune si cu rele, m-a schimbat, nu complet, dar am invatat niste lucuri care aici imi vor face viata mai usoara, per total au fost 24000km cu avionul 32h de zbor, 16 zile de plimbare.

Ziua 13 - Ploaie again

Astazi imi propusesem cu ceva vreme in urma sa merg la LA Autoshow 2010 care este unul din cele mai mari saloane auto din lume, asemanator cu cel de la Detroit sau Paris.

Zis si facut, la 8.30 am plecat si am revnit acasa pe la 19 :). Biletul a fost 12$ iar acolo muulte masini, in special pentru piata americana, am facut vreo 300 de poze pentru ca sunt masini pe care la noi nu le-am vazut niciodata, evident ca nu m-a interesat nicidecum standul Audi, BMW sau Mercedes-Benz.
Ce mi-a placut e ca spatiul e foarte mare, sunt foarte multe masini, te poti urca in absolut toate, mai putin in cele de nivel Maybach sau RR, nu e plin de fatuci cu tate si cur la vedere ci de niste femei frumoase, nu exagerat, care cunosc extrem de bine produsul in care, sau pe care stau, care fac prezentari pentru respecitva masina, mi s-a parut foarte interesant si profesionist. A, sa nu uit, daca vrei sa faci o poza, se uita la tine, te intreaba daca vrei sa apara si ea in poza si zambeste elegant, ale noastre s-ar fi uitat cu ceva scarba la tine. In general desi sunt multe femei sunt si foarte multi barbati la standuri care fac prezentari pentru respectivele masini.

Piata americana e total diferita de Europa, masini foarte mari, cu motoare foarte mari, e la moda sa ai V6 cu cel putin 300CP, asta e un fel de medie, obligatoriu Ford, GM sau Chevrolet. N-am vazut in schimb Ferrari sau Lamborghini, de Alfa Romeo nici nu pomenesc, a fost doar Fiat si asta pentru ca a fost cumparat de Chrysler. Masinile frantuzesti nu exista, Volkswagen este foarte scump si prost comparativ cu Europa, ce sa mai, foarte multe diferente.
E la mare moda asta cu masinile electrice, care e primul, care are hibrid, la ei sunt muult mai multe masini hibrid ca la noi in plus pe ei ii si incurajeaza sa cumpere, daca dau 40mii pe o masina electrica, 8000$ le da statul pentru ea, foarte tare!

Per total o experienta foarte interesanta care mi-a demonstrat inca o data ce diferente exista intre America si Europa.

Ca o parere personala, sunt foarte multe masini in segmentul 15000-30000$ dar care eu le consider avand materiale mai proaste decat omoloagele lor din Europa in acelasi segment de pret, poate e doar o parere subiectiva.

Daca Dacia sau Skoda ar intra in SUA cu niste motoare corecte ar vinde fooarte bine mai ales ca sunt destui oameni care nu au posibilitati financiare foarte mari.

Poze poate o sa pun, nush sigur pentru ca e greu de ales.

Zilele 12 - Ploua :0

Prognoza arata 3 zile de ploaie si posibil si luni, ceea ce e cam nasol.

Vineri am zis sa ma relaxez, prima zi de cand am venit aici :)), dupa aproape 2 saptamani. M-am trezit pe la 9.30 si la 11 inca nu stiam ce sa fac, aveam alternative sa merg sa ma plimb prin campus pe la UCLA, sa ma plimb printr-un parc din zona sau sa ma duc la film. Pentru ca nu era sigura treaba cu ploaia am zis sa nu risc si sa merg la film.

Ma gandisem sa vad cum arata un cinematograf aici si mai ales cum e un film la IMAX, evident ca fratele meu si inca o cunostiinta imi zisesera du-te ca e diferit ca la noi.
Ok, singura alternativa era la 10 minute de mers pe jos, IMAX - Harry Potter, am zis bleah, n-am vazut niciun film din serie, ce sa caut eu la ala, ma rog, hai totusi sa fac un efort.

Biletele se cumpara civilizat, fara sa stai la coada, drept e ca si eu m-am dus la 12.50 la film, vinerea, o ora cam imposibila. In princpiu inauntru e ca la noi, intrii, te asteapta doi baieti/fete care te indruma catre sala si de acolo intri in sala nu inainte de a cumpara popcorn si celelalte, daca vrei. Ce mi s-a parut mai tare decat la noi e ca te pui unde vrei tu si nu te deranjeaza nimeni, foarte interesant. Sala e mai mare decat cea a noastra de IMAX, dar chiar daca era ora 13 era destul de multa lume in sala, ma gandesc oare cum o fi la 19-22.
Evident publicitate cat curpinde, la masini, la suc, la nachos la prezervative and so on, apoi vreo 15 minute de trailere pentru filmele ce vor aparea anul viitor.

Apoi incepe.....nu va fac cronica, doar va zic ca dureaza 2h30, are efecte speciale dragute si in rest descoperiti voi, pentru fani probabil ca e o continuare interesanta altfel eu am fost la limita plictiselii. Experienta in sine de IMAX in SUA nu e cu mult diferita de cea de la noi, dar merita incercata, nu strica, mai ales ca biletul a fost 12$ ceea ce nu e mult pentru o premiera.

Ziua 11 - Downtown LA + Universal Studios

Mi-am facut poza solo in fata studiourilor Universal

Casa ultimului guvernator mexican al CA - Pico

O cladire din centrul vechi al LA-ului

Interiorul Union Station

Exteriorul Union Station - Gara centrala din LA

Asta e cu dedicatie pt oprescu - uite neamule autostrazi suspendate :))

Centrul LA-ului poate arata si asa.......

Sau asa......

Primaria din LA

Walt Disney Concert Hall

O piata din LA cu diverse produse necunoscute mie

Flight of the angels

Downtown LA

LAPD la antrenamente in parc

Parc in LA

Apus de soare in Pacific

Eu cu Oceanul Pacific in spate la apus - zau ca era frig!

La Brea Tar Pits

First am reusit sa raspund la toate comentariile.

Second am pus o gramada de poze :).

Third astazi am zis sa finalizez Downtown LA si sa vad si studiourile Universal Pictures, aveam de ales dintre Warner Brothers, MGM(care chiar au dat recent faliment, aia cu leul), Paramount Pictures, am ales Universalul pentru ca era cel mai aproape de casa, oricum toate sunt puse mai pe la marginea orasului pentru ca e nevoie de spatiu foarte mare pentru ele asa ca oricum ajungeam greu la ele.

Plecat dimineata, ajuns in centru, acolo ce sa vezi, homeleshi :). Multi, extrem de multi oameni amarati/fara casa. E, ok, zic, si la Bucuresti sunt, dar totusi in centru nu sunt atat de multi. Primul obiectiv un funicular de vreo 100m lungime care se numeste Angels Flight, dragut, ce sa zic, e mentiunt la acelasi nivel de la deschidere, de la inceputul anilor 1900, urca pana intr-un loc de bussines numit California Plaza unde se poate lua masa, acest loc este inconjurat de zgarie nori, ca doar esti in centru, ce mama masii :). Ok, urc pe langa funicular, pentru ca erau si niste scari ajung sus, fac 2-3 poze si merg spre cladirea de concerte Disney, era aproape, 5 min de mers. O cladire care are o arhitectura superba, desi e noua, facuta prin 1997 sau 2001, n-am retinut exact, seamana cu niste valuri, aveti pozele mai sus.

O analizez din toate unghiurile, doar imi placea ce vad si cand ma intorc, avand in vedere ca eram pe un deal, se vedea o zona foarte draguta, fac cateva poze dupa care remarc in zare cladirea primariei din LA. O cladire alba si destul de inalta, 28 de etaje care pana sa apara zgarie norii in oras, anii 60-70 parca, era cea mai inalta din oras.

Cum sa merg spre ea, pai zic hai prin centrul civic ca la noi, eheee, vise, oamenii refac centrul civic, avand in vedere ca nu suntem in sezon turistic e oarecum de inteles, mai ales ca am vazut multe monumente sau atractii turistice inchise pentru modernizari, totusi reusesc sa ma apropii de ea si sa-i fac cateva poze.

Revin de unde am plecat, Angels Flight si descopar prima piata din LA care este defapt un fel de bazar cu de toate, nu e foarte mare dar are o gramada de produse pe car enu le-am vazut pe la noi, diverse condimente sau pesti......

Mergand mai departe zic sa fac un pit stop, era 12, daca mancam mai tarziu ma calcam in picioare cu tot orasul, asa ca am preferat sa iau pranzul ceva mai devreme.

Dupa pranz urmatorul obiectiv era o cladire facuta pe la 1880, Bradbury Building, una din foarte putinele cladiri, ramase in picioare de atunci si cu interior conservat care acum este cladire de birouri, mi-au dat voie sa intru sa fac cateva poze.

De aici parasesc centrul si merg spre Little Tokyo, care dupa cum ii zice numele este un cartier plin de japonezi, fata de carteriul coreean, surprinzator mi s-a parut murdar cu oameni dubiosi pe strada, destul de neprietenos, nu prea am fost incantat.

Mai departe, langa Little Tokyo, este Chinatown care este exact cum vedem in filme, in primul rand este curat, apoi faptul ca ai intrat in acest cartier este foarte bine marcat. Altfel in sine, cartierul are magazine cu de toate, ca la noi, orice au putut chinezii sa fabrice sau copieze gaseai aici si la preturi de nimic, marea problema, baietii nu vorbesc engleza :). Anyway, mi-am clatit ochii pe aici si apoi m-am indreptat catre Union Station si catre centrul vechi al LA-ului.

Union Station este un fel de Gara Obor la noi, o gara foarte veche, insa amenajata foarte frumos si prietenos, inca folosita si modernizata, este defapt gara principala din LA. Arata exact ca la 1940 cand a fost facuta doar ca i-au fost aduse modernizari, alte linii, alte facilitati........ Gara este exact langa centrul vechi al LA-ului, care nu este deloc asemanator cu ce avem noi sau cu ce se gaseste in Europa. Este un perimetru de strazi, in numar de 2 in care sunt diverse cladiri pastrate de prin vremuri uitate, locul are un important accent mexican pentru ca inainte de a fi a americanilor, California a apartinu Mexicului, de aceea aceasta zona se si numeste El Pueblo de la Reina de Los Angeles. Cateva casute pricajite, o zona murdara si destul de neprietenoasa, dar plina de turisti. Am intrat intr-o casuta, cica cea mai veche din LA, facuta pe la 1840, inainte ca americanii sa le ia mexicanilor zona ,scurt si la obiect, arata ca o casa de la tara din aceeasi perioada din Romania, concluzia, la ei au venit americanii si iata ca in 150 de ani LA-ul are o populatie cat Romania si este cel mai dezvoltat si bogat stat din SUA, nu e rau.

Pentru ca trecea timpul si vazusem ce-mi propusesem si mai ales pentru ca am inceput sa cunosc orasul, am luat-o pe strazi pana am ajuns la o statie de metrou ce m-a dus fix pana la Universal City, locul unde se afla studiourile Universal. La iesirea din metrou te asteapta un autobuz care te duce pana in orasul Universal, e cam la 2km departare pe un deal destul de abrupt :).

Evident daca este un oras, parcarea este asemanatoare cu cea de la Disney. Ce gasim aici, un citiwalk, care este o strada pe care sunt diferite magazine, locuri unde poti manca sau unde te poti juca/distra si evident studiourile in sine care pe langa studiourile de filmare cuprind si cateva distractii ca in parcul de distractii de la Disneyland.

Am dat o tura pe citywalk si apoi am intrat la vizita studiourilor care evident, costa 75$ :), cred ca e pretul standard aici. Timp de 2h a fost pe cateva platouri de filmare ale unor filme gen Terminator, King Kong sau Harry Potter, ni s-a explicat si aratat DAR din motive obiective nu ne-au lasat sa facem poze :). INteresanta experienta dar nu pot spune ca m-a dat pe spate, de aici, direct home, mancat, scris pe blog, pus poze. Acum fac un dush si merg la somn :), mai am 4-5 zile aglomerate pana ajung acasa.

Ziua 10 - Shopping again

Timpul sa plec acasa se cam apropie asa ca am zis sa facem ultimele cumparaturi astazi, mai ales ca au aparut oferte si reduceri de preturi pentru ca vine Ziua Recunostiintei asa ca toata ziua am fost in orasul vecin la cumparaturi. Evident ca multi s-au gandit ca noi si a fost destul de aglomerat dar pe la 14 am terminat, am luat cateva haine dragute la preturi acceptabile insa trebuie sa mai cumpar cateva cadouri ceva mai perisabile maine sau vineri. Cert e ca mi-au venit si toate pachetele de la Amazon pentru cei care m-au rugat sa le aduc ceva de aici. Acum o sa facem putin un roundup ca sa vedem cam cum stam cu kilogramele J.

Apropo de asta fratimiu ma intreba de ce am petrecut atatea zile la cumparaturi, pai e simplu, prima a fost exact prima zi aici cand oricum eram nauciti dupa zbor, dupa schimbarea de fus orar samd, a doua oara m-a pacalit mama si a treia oara trebuia sa o fac pentru ca am inceput cat de cat sa stiu marcile si magazinele de unde sa merg sa iau, aceasta e explicatia. In sine nu sunt avid dupa cumparaturi si ma duc destul de targetat, chiar cu lista facuta de acasa, asta e valabil pt cumparaturile in Euorpa :).

Ziua 9 - LA Parks

Parcuri LA

Astazi am fost invitati de prietena mamei mele la ea acasa pe la 14. Neavand prea mult timp am zis sa vad cum arata un parc in LA, vazusem 1 sau 2 dar erau relative mici, puteau fi comparate cu Parcul Eroilor de la noi, asa ca am zis sa vad cum arata un parc adevarat. Ca mai toata America si ca tot LA-ul parcul in care m-am dus este foarte mare, desi este in oras, are o suprafata cam cat ¼ din parcul national retezat de la noi, e pur si simplu urias. Au acolo gradina zoologica, o gradina botanica, pentru ca este in apropierea unui munte au foarte multe trasee montane, posibilitati enorme de a te plimba cu bicicleta, calorie, golf, picnic, tenis, fotbal American si European si multe altele, zona este foarte mare are foarte multe locuri de parcare si multe locuri de unde sa manaci. Toata aventura asta mi-a luat cam 4h, drumul a fost 20min dar in rest m-am plimbat prin parc, a fost foarte frumos, am vazut veverite, cerbi, tarantule si mai ales ratoni care sunt tare simpatici si toate astea fara sa ma duc la zoo :).

Parcul este facut si amenajat special pentru cei care vor sa faca sport/miscare dar la fel de bine poti iesi si la un picnic, nu este extrem de liniste in anumite puncte din el deoarece este apropiat de freeway dar merge, poti supravietui.

Apoi m-am intors acasa si am plecat sa onoram invitatia, unde am stat de vorba cam 3h dupa care am mers la un restaurant pe un deal sa mancam putin, desi parea fitzos mai ales pentru ca orasul se vedea foarte frumos noaptea preturile erau mai mult decat acceptabile.

Seara, adica pe la 20.30 m-am dus la Mihai si m-am jucat impreuna cu el pe PS3, e foarte happy ca are cu cine sa se joace la dublu J.

Ziua 8 - Long Beach

Long Beach

First, nu am poze, nu am cum sa le pun pentru ca mi-am uitat cablul de date de la camera acasa. Pana acum le copiam de pe card pe stick dar nu am mai avut timp sa fac asta, poate maine am s-o fac si am sa mai pun si poze din zilele ce vor urma J.

Prima zi din a doua saptamana in LA a inceput relativ prost. Acasa imi facusem planul sa vizitez niste locuri pe care nu apucasem sa le vad, unul era teatrul chinezesc, ala unde se lanseaza toate filmele célèbre in Hollywood si al doilea era muzeul masinilor din LA. Boon, plec de acasa, ajung la Hollwyood, in timpul normal, 1h si cand ies din metrou, agitatie mare, politie, mama mama. Cand ma uit in dreapta mea, in fata teatrului chinezesc erau Cher si cu Cristina Aguilera isi lansau noul film Burelsque sau ceva de genul, n-am retinut. Ok zic, stau putin sa le vad si eu pe dive…..si pe urma sa fac cumva sa intru in teatru. Pai n-a fost chip, doamnele respectabile au stat cam inca 20min si de abia dupa aceea au plecat si pe urma dai si strange pe acolo. Mi-am dat seama ca nu aveam nicio sansa sa vad acel teatru pe dinauntru, obiectivul era sa intru in curtea lui unde erau expuse mai multe autografe pe asphalt, era interesant. Apropo, facand o paranteza sa stiti ca lansarile de filme sunt exact cum vedem la televizor, extreme de multe televiziuni, fotografi si mai ales lume multa care tipa si striga la respectivele personalitati, showbiz.

Vazand ca n-am nicio sansa sa vad teatrul m-am dus la urmatorul obiectiv, muzeul, ajung acolo dupa 20min si ma trezesc in fata muzeului INCHIS. Fuck, uitasem sa ma uit in ghidul de LA unde scria mare ca acesta este deschis de marti pana duminica, oricum asta trebuia sa stiu pentru ca asa este peste tot in lume, dar cine s-a gandit? Anyway, dezamagit ca mi-am ratat si al doilea obiectiv pe acea zi, mai pierdusem si cam 2h30, am zis sa ma duc in Long Beach. Ok, pe harta de autobus erau cam 4 statii, am zis, nu poate fi prea mult, merg pe jos pentru ca oricum simtisem ca nu facusem deloc miscare. Zis si facut, o iau la pas. Dupa ceva descopar pe partea stanga in sensul in care mergeam eu un muzeu asemanator cu Antipa de la noi care avea o curte imensa in care erau niste elefanti…..cam mumificati. Ok, hai sa intru, citisem eu ca zona se numea “La Brea Tar Pits”, ok, intru si cand colo ce sa vad, era un fel de parculet in care erau 2 sau 3 balti immense cu petrol din care ieseau bule de gaze natural. Povestea era simpla, in paleolitic animalele veneau sa bea apa si ramaneau intepenite in nisipul amestecat cu petrol si gaze natural, mai ales elefantii care se afundau foarte tare, atat de tare pana erau inghititi de aceasta “mlastina” si mureau. Cei de la muzeu refacusera cateva siluete artificial de elefanti ca sa poti observa cum erau prinse animalele. A fost foarte interesant, de altfel parculetul era foarte animat si reprezenta un loc dragut pentru a-ti petrece timpul liber.

De aici mi-am continuat drumul catre Long Beach, cum va spuneam credeam ca am de mers putin pe jos pana la statia de metrou, pana la umrma am mers 1h30min, care la mersul meu inseamna aproximativ 6-7km…..Ok, am ajuns la metrou, l-am luat catre directia corecta, adica central LA-ului de unde trebuia sa schimb iar metroul. Cand l-am luat pe al doilea am sesizat ca s-au suit in el personae mai sarace, mexicani si negri, dar am zis ca e o coincidenta. Aceasta linie de metrou defapt iese din pamant la exact la Staples Center, unde mai fusesem. Imediat ce trece de aceasta zona intra in cea mai rau famata zona din LA, cunoscuta ca South LA, Watts sau Compton, defapt acestea 3 fiind niste cartiere care sunt interpose intre LA si Long Beach. In aceste cartiere a fost groaznic drumul desi stateam in metrou, numai oameni f saraci, plin de mexicani si negri dubiosi, zonele prin care treceam erau mult mai sarace ca ferentariul nostru, masinile sunt undeva la nivelul anilor 70, casele au garduri, un lucru putin obisnuit pentru SUA. A fost destul de nasol cele 60min pe care le-am petrecut In acest mijloc de transport trecand pe aici dar nu aveam alternative, astfel am vazut si o alta fata a LA-ului.

Ajung in Long Beach, treaba s-a schimbat radical, albi pe strada, masini scumpe, pitzipoance, ce sa mai, eram ca la Mamaia. Statiunea e foarte tare, foarte curata, are zone de alergat, piste pentru biciclete, un nisip foarte fin. Data fiind ora, am facut cateva poze repede cu apusul si cu portul LA si m-am intors acasa nu inainte de a ma plimba putin si prin oras. M-am grabit acasa pentru ca oricum se facuse seara dar ma gandeam cu putina groaza ca iar voi trece prin cartierele acelea nashpa, totusi n-a fost extrem de rau. In sine experienta din South LA a fost foarte binevenita, Long Beachul este un oras pe masura asteptarilor, destul de scump si cu o plaja super, per total chiar daca am inceput prost, am continuat relativ prost, mi-a placut la Long Beach, a meritat efortul.

P.S: de cand sunt aici n-am vazut un nor pe cer, ciudat, totusi am auzit ca in week end o sa ploua :).